Publicat în Romania

Topless si frappé

Dupa ceva ani am reusit sa ajung din nou la mare si la soare in Romania. Inainte, stand la Tulcea, ajungeam tot timpul la mare, chiar daca nu pentru mult timp macar un weekend de doua sau trei ori pe vara. Nu prea imi dadeam seama de schimbari de la sezon la sezon, poate ca erau si nu le vedeam eu, poate ca eram ceva mai obisnuita cu atmosfera de acolo. Acum incerc sa imia duc aminte cand am fost ultima data la plaja la Mamaia. Am ajuns pe fuga, o dupa amiaza acum doi ani dar nu prea se pune la socoteala pentru ca nu numai ca am stat foarte putin dar am si stat tot timpul baricadata sub o umbrela, nu cumva sa ma bata soarele prea tare. Dar inainte de asta… sa fi fost prin 2009 probabil.

Si iata care sunt constatarile mele ceva cam „carcotase” recunosc in ceea ce priveste litoralul romanesc:

– la Mamaia se poarta topless (nu ca m-ar deranja, chiar sunt de parere ca fiecare face ce vrea, dar mi s-a parut asa o expunere foarte provocatoare, nu o plaja discreta pentru a avea un bronz fara „dungi”)

– de multe ori topless-ul este insotit si de un mini-tanga (din nou, fiecare face ce vrea dar… daca tot te vrei aproape goala du-te direct la nudisti, nu e mai simplu?)

– lumea este arsa de soare, nu bronzata si cu toate astea inca mai sta la plaja, sa se arda pielea si mai tare. Imi place pielea bronzata dar cand deja e maroniu-arsa nu mi se mai pare nici frumos si nici sanatos

– la mare se bea frappé pe plaja (si da, imi place si mie, tot asta am baut) si muuulta bere ( partea cu berea in ditamai soarele nu o inteleg ca mai tare te pleosteste dupa parerea mea)

– cearsaful si prospopelul pe nisip nu se mai poarta (ba chiar la Mamaia, la Ipa Nera unde am aterizat eu daca le zici de asa ceva celor care fregventeaza plaja se uita la tine de parca cine stie ce ai zis, de parca vorbesti de Evul Mediu si de salbaticie; cu toate astea cu o luna in urma cand am ajuns un weekend la plaja in Olanda mai toata lumea statea foarte civilizat cu prosopelul direct pe nisip si era ok. Din nou, nu am nimic impotriva chaise-longue-urilor, recunosc chiar ca sunt mai confirtabile decat prosopelul daca stai toata ziua pe plaja, ceea ce insa nu inteleg este atitudinea asta a unora care parca s-au nascut pe chaise-longue la plaja si nu au vazut in viata lor alt ceva.)

cappuccina_frappe

Publicat în Romania

Tour de Roumanie

Si daca tot am vorbit despre Tour de France daca trecuta m-am gandit de data asta sa scru ceva despre „turul” meu personal prin Romania. Tur este de fapt mult spus, vor fi trei orase si un aeroport dar pentru cele aproape 10 zile dar nici macar 10 zile pe care le voi sta este poate chiar prea mult.

Buzau_1976
Prima oprire este la Buzau. Desi ajung acolo aproape de fiecare data cand vin in Romania cred ca in afara de Vulcanii noroiosi nu am vazut/vizitat mai nimic din oras. SI de data asta va fi lafel. Dar pana la urma pot sa imi zic si ca merg acolo mai degraba sa vad sau sa revad oameni si nu neaparat locurile.
A doua orpire va fi Tulcea (home, sweet home) dar si aici voi sta doar doua sau trei zile maxim. In Tulcea in schimb da, probabil ca am vizitat tot ce se poate vizita, am avut timp in anii cat am stat acolo. Acum sunt la stadiul vizitat rude si prieteni si eventual cafenele si terase noi si vechi. O plimbare pe faleza si o vizita la Monument sunt indispensabile.
A doua orpire va fi Tulcea (home, sweet home) dar si aici voi sta doar doua sau trei zile maxim. In Tulcea in schimb da, probabil ca am vizitat tot ce se poate vizita, am avut timp in anii cat am stat acolo. Acum sunt la stadiul vizitat rude si prieteni si eventual cafenele si terase noi si vechi. O plimbare pe faleza si o vizita la Monument sunt indispensabile.
Ultima orpire si de data asta si cea mai lunga o sa fie la maaaare!!!! In principiu Constanta. daca voi mai ajunge si prin alte statiuni asta inca nu stiu. Imi imaginez deja ca o sa fie plin de lume dar macar daca e soare si apa e numai buna de baie va merita inghesuiala.
Ultima orpire si de data asta si cea mai lunga o sa fie la maaaare!!!! In principiu Constanta. daca voi mai ajunge si prin alte statiuni asta inca nu stiu. Imi imaginez deja ca o sa fie plin de lume dar macar daca e soare si apa e numai buna de baie va merita inghesuiala.
Publicat în Uncategorized

Diferente

Am scris zilele trecute despre doua filme, „Dupa dealuri” ultimul film a lui Cristian Mungiu si „Une estonienne à Paris” film al unui realizator estonian. Sincer, nu stiu cat de cunoscut este realizatorul estonian dar cred ca din pacate pentru noi are sanse ceva mai mari sa devina „faimos”. de ce zic asta. Pentru ca cele doua tari au dupa parerea mea modalitati total diferite de a-si promova artistii, sau de a nu si-i promova….

Despre Cristian Mungiu am auzit pentru ca este roman, dar am auzit si pentru ca in Franta de cand cu castigat Palma de Aur la Cannes se tot scri despre el si despre filmele lui. Filmele care le face, cum ies in cinemauri pot fi vazute mai oriunde, chiar si in marile cinematografe de prin mai toate orasele franceze. Deci nu ai nevoie sa il cauti ca sa il gasesti.

In schimb realizatorul estonian…nu auzisem despre el pana cand am fost sa vad filmul. Dar cum am ajuns sa il vad? Am un prieten estonian care mi-a spuns ca ambasada si Ministerul Culturii estoniene organizeaza intr-un cinematograf parisian lansarea filmului si o vizionare in avan-premiere. Avea invitatii la evenimentul respectiv si mi-a propus sa merg. Cockteil, invitati, povesti despre tara, despre filme, despre diversele evenimente culturale organizate la Paris pentru a promova tara si cultura estoniana. Toate astea in conditiile in care tara este mult mai mica decat Romania. Chiar mi-a placut abordarea.

Si intorcandu-ma acasa ma gandeam ca am vazut filmul lui Mungiu cu doar o saptamana inainte, din intamplare in acelas cinematograf. Si ma intrebam….oare ambasada romana la Paris de ce nu a organizat nimic? (daca a organizat si eu nu stiu, imi cer scuze dar primesc tot felul de mailuri cand se organizeaza cate ceva). Oare Romania de ce nu isi promoveaza asa artistii, mai ales pe cei care au priza la public in strainatate asa cum este Cristian Mungiu? Tare as vrea sa imi raspunda cineva la intrebarile asta.

I-am povestit intamplarea si tatalui mei care mi-a raspuns ” Pai oricum, cred ca Mungiu e mai cunoscut in Franta decat este in Romania”. Oare e normal?

Publicat în Uncategorized

Dupa dealuri – Cristian Mungiu

1704895_3_919f_cristian-mungiu-entoure-de-ses-deux-actrices_498f9bac52810c9de2fa173afa210849Am mai scris mai demult despre Cristian Mungiu si mi se pare in continuare lafel de remarcabil. Sper sa continue tot asa, macar cu oameni de genul asta aud si strainii de bine despre Romania.

Am fost sa vad „Dupa dealuri” acum vre-o luna cred, desi am tot auzit despre film inca din primavara 2012 cand filmul a participat si a si luat doua premii la Festivalul de la Cannes.

Alina si Voichita sunt prietene din copilarie, au crescut impreuna la acelas orfelinat. Mai tarziu Alina a plecat sa munceasca in Germania iar Vochita s-a dus la manastire si urmeaza sa se calugareasca. Filmul incepe cand Alina se intoarce din Germania sa o ia pe Voichita sa plece sa munceasca impreuna pentru ca Alinei ii este prea greu fara ea. Zilele petrecute in Romania Alina merge sa le stea la manastire cu Voichita. Alina insa nu reuseste sa inteleaga si nici sa respecte regulile stricte ale vietii monahale si cu atat mai putin comportamentul preotului si al maicii superioare. Ajunge in scurt timp la spital pentru ca face „o criza”. Portretul facut de Mungiu spitalelor si medicilor din Romania este tragic si comic in acelas timp. Dupa vizita la spital Alina ajunge inapoi la manastire si cum comportamentul ei este acelas parintele si maicile ajung la concluzia ca este posedata de diavol si ca trebuie sa se exorcizeze. Exorcizarea se termina cu moartea Alinei.

Subiectul nu imi era strain, s-a scris mult in ziarele din Romania despre cazul de la Manastirea Tanacu si apoi mai vazusem si o piesa de teatru acum vreo 3 ani cred. Povestea mi se pare in continuare lafel de sinistra ca si atunci cand am auzit prima data despre ea. Insa imaginea pe care o creeaza Mungiu iti trezeste tot felul de sentimente. Filmul e lent si trist dar te tine concentrat de la inceput pana la sfarsit. Detaliile sunt impresionante iar cele doua actrite joaca roulul foarte bine. Poate ca pentru cei care nu cunosc Romania sau Europa de Est film poate fi plictisitor sau subiectul putin cam fare prea mare interes. Eu am ramas fara cuvinte vreo jumatate de ora cand am iesit din sala de cinema.

Publicat în Despre mine

Am disparut

De vreo saptamana am disparut, desi am zis ca incerc sa nu fac asta. De ce am disparut? Raspunsul e relativ simplu de vreo saptamana sunt in Romania. Si de fiecare data cand vin acasa imi propun sa fac o gramada de lucruri dar din tot ce vreau sa fac nu reusesc sa fac mai nimic ca planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ. Am ajuns asa cum ziceam acum vreo saptamana. Am stat o zi si la Bucuresti inainte sa ajung la Tulcea iar de cand sunt la Tulcea am tot zis ca vreau sa scriu pe blog. Ba chiar am gasit si tot felul de subiecte interesante despre care vreau sa scriu, idei care mi-au venit pe drum , sau aici in Tulcea. Si cum am idei vreau sa le si pun pe „hartie” dar pana acum tot nu am apucat. La Tulcea, avand in vedere ca vin rar ceea ce vreau eu sa fac este pe plan secundar pentru ca in primul rand fac ce vor ceilalti de la mine. Trebuie sa vad o gramada de persoane, sa stau cu nepotii mei, ma mai invart si prin oras si in conditiile astea timp sa stau pe internet nu prea am. Uneori nici nu apuc sa imi verific mailurile si sa raspund la ele da pai sa mai am timp sa scriu pe blog sau sa stau pe messenger? Acum profit de faptul ca lumea in jurul meu inca are treaba ca e in timpul saptamanii si ca e prea devreme pentru a iesi la un suc sau la o cafea si micii monstruleti sunt la gradinita. 🙂

Desi va fi complicat, incerc sa revin marcar cu cateva posturi cat o sa stau aici.

*sursa foto – info delta

Publicat în Uncategorized

Cu specific romanesc

Chiar daca eu astazi muncesc si nu am zi libera si nici nu am posturi de TV romanesti care sa imi povesteasca diverse despre istoria Romaniai m-am gandit ca totusi ar fi dragut un post cu specific romanesc. 🙂 Numai ca eu m-am gandit la mancare.

De fiecare data cand vin acasa mama ma intreaba in fiecare zi si chiar de mai multe ori pe zi de ce imi e pofta si ce vreau sa imi faca de mancare. Si asta m-a pus pe ganduri in mai multe randuri…incerc de ceva vreme sa gasesc mancarea pur romaneasca si tipic romaneasca.

Sarmalele  – nu sunt numai ale noastra, le au si grecii, le au si turci. Chiar daca nu sunt chiar lafel ca ale noastre, nu sunt cu carne de porc si sunt mai tot timpul in frunza de vita si nu de porc, sunt tot o varietate de sarmale….deci desi imi lasa gura apa acum cas scriu despre ele, nu sunt pur romanesti

Mamaliga – degeaba ne fac bulgarii mamaligari si oricat am crede noi ca e numai a noastra, nici asta nu prea e a noastra ci a italienilor; dealtfel, in o gramada de limbi mamaliga se zice „polenta” asa cum se zice si in italiana

Mici – pe mine gratarelul cu mici nu m-a incantat niciodata, nu mananc mici, nu imi plac dar lumea in general se lauda cu ei ca fiind pur romanesti; ei, se pare ca nici ei nu sunt pentru ca atat sarbii cat si croatii au si ei mici lor, identici si lafel cu ai nostri, laudandu-se si ei lafel ca si noi ca sunt specific national

Tuica sau palinca (cum vreti voi, in functie de regiune) – la orice cina la care sunt straini, mai ales daca au norocul sa fie pentru prima data in Romania ne amuzam dandu-le sa bea palinca sa vedem daca tin la bautura; ei se minuneaza si noi ne laudam ca e de-a noastra si ca e facuta de casa dar o au si ungurii si sarbii si croatii, poate si alti

Tochitura – cand vine vorba de mancare mai de acasa, mie tochitura imi place tare mult, desi nu mananc des; si pana acum este singurul fel de mancare pe care eu nu l-am mai intalnit la nieni in afara de romani; poate ca ma insel si il mai au si alti….

Chiar sunt curioasa care e mancarea tipic romaneasca, daca aveti alte idei, astept comentariile cu nerabdare!

Publicat în Filme

Violenta in filme

Atunci cand merg in vacanta in Romania cred ca stau in fata televizorului ceva mai mult decat de obicei. Nu pentru ca as avea cine stie ce de vazut, dar pentru ca imi zic ca daca intr-o seara nu ies nicaieri stau cu ai mei le talevizor si pe jumatate ne uitam la un film sau o emisiune si pe jumatate mai povestim diverse, sau tot lafel zic ca merg in Romania si vreau sa dorm, sa ma odihnesc, si daca raman in casa evident, televizorul este deschis mai tot timpul si vreau nu vreau mai de fiecare data sfarsesc prin a ma uita la o porcarioara.

De data asta insa am fost surprinsa de violenta din filmele care erau la televizor. Nu as putea spune ce filme erau, cum se numeau si asa mai departe pentru ca nu am stat sa ma uit la ele de la inceput pana la sfarsit. Dar violenta mi-a sarit in ochi. In una din seri tata se uita la film, eu ma invarteam prin casa, ma pregateam sa ies in oras, asteptam sa vina o prietena sa ma ia si cum ea a intarziat mai bine de jumatate de ora eu am stat si am asteptat-o vorbind cu tata si mai aruncand cate un ochi si in televitor. Cu tortura, cu mutilari, cu serpi veninosi bagati pe gat celui torturat, oribit!!!! Atunci chiar m-am intrebat cum poate cineva sa se uite la un film de genul asta si mai mult decat atat cum poate placea un film de genul asta. Intr-o alta seara in care am stat acasa, tot lafel, in fata televizorului ma jucam cu telecomanda de pe un post pe altu si mama mi-a zis ca poate gasesc un film ceva la care sa ne uitam. Deci cand vedeam un film lasam cateva minute sa intelegem despre ce e vorba. Am dat initial de unul cu multe impuscaturi si bubuituri, asa ca nu am stat pprea mult sa astept si am dat mai departe. Apoi am mai gasit unul, cu actori asiatici si tot asa cu batai, dar din nou, nu arte martiale sau ceva de genul asta, totul foarte violent, deranjat de violent.

Si scriu toate astea acum pentru ca nu inteleg necesitatea acestei violente, pentru ce? Nu sunt impotriva filmelor de actiune sau cu arte martiale dat sunt ok atat timp cat filmul ala are ceva de zis, are o actiune, urmareste ceva. Nu mai sunt de acord cand filmam niste unii care impart pumni in stanga si in drapta fara ca ceea ce se intampla in rest sa aiba vre un sens…

Publicat în Uncategorized

Fotbal Franta – Romania

Nu sunt eu mare microbista dar trebuie sa recunosc ca meciul din preliminariile campionatului european EURO 2012 mi-a atras atentia. Mi-ar fi placut sa merg sa vad meciul in direct pe stadion ca e pe Stade de France dar pentru asta m-am trezit cam tarziu (adica ieri, cu doua zile inainte de meci, si desi mi-ar placea sa vad meciul nu sunt chiar atat de pasionata incat sa platesc biletul nu stiu cat la aproximativ 24 de ore inainte de a fi jucat).

Cand eram in Romania ma uitam la fotbal ceva mai des, poate si pentru ca stateam in weekend mult mai mult timp in fata televizorului decat acum. Acum daca ma intrebi de meciuri din campionatele interne nu stiu nimic, de fapt nu stiu mai nimic nici despre Champions league sau Campionate mai importante doar ca na, cand vine vorba de echipa nationala as vrea sa merg pe stadion sa vad meciul.

Ce scrie presa franceza despre meci? Ca probabil va fi meci nul sau ca va castiga Franta. Avand in vedere ca au castigat meciul cu Bosnia au ceva mai multa incredere in ei acum, ca dupa catastrofa din Africa de Sud erau plouati tare de tot. La asta mai adauga ei statisticile si faptul ca Romania nu a mai batut Franta din 1972 si faptul ca dupa parerea lor de cand a plecat Hagi din echipa nationala nu prea se mai intampla nimic interesant si jucatorii isi taraie picioarele pe teren si nu joaca.

Oricum, HAI ROMANIA si ne uitam la meci de acasa!

Publicat în Uncategorized

Delta

Cred ca Delta Dunarii este unul din locurile mele preferate, si asa va si ramane. Pot sa vad lumea intreaga, sa descopar tot felul de minunatii, delta va ramane tot timpul un loc de suflet. Probabil asa e pentru orice tulcean, si probabil e si mai si pentru cei care stau acolo. 🙂

Am crescut in delta, si toate imaginile alea feerice din poze, cu un stol maaaare de pelicani care isi iau zborul, cu pescari in barca care ridica din apa plasa plina cu peste, cu o intindere de apa pline de nuferi, cu case pierdute fara nimic in jur decat Dunarea si stuful, cu casele pescarilor cu acoperis din stuf si ciorba de peste facuta la cazan cu apa direct din Dunare, cu dimineti inca intunecate petrecute la pescuit, cu nori de tantari si libelule pentru mine nu sunt doar poze, sunt locuri vazute si amintiri traite.

Mi-ar placea sa pot merge in delta mult mai des decat o fac. Si de fiecare data cand prietenii mei straini ma intreaba ce e de vazut in Romania, de fiecare data printre pimele locuri care imi vin in minte e delta.

Publicat în Carti

Concurs

Bianca si ale ei concursuri cu carti mi-a dat o idee. Vreau si eu concursul meu….si sunt in dispozitie de Romania!!!!

Sunt in Romania de luni pentru o saptamana si desi de data asta stiu ce o sa fac, adica o sa stau la Tulcea, o sa dorm si o sa merg la o nunta, tot ma bate gandul de ceva vreme sa vin in vacanta in Romania si sa merg sa ma plimb. Sa veizitez, sa o fac pe turistul la mine in tara ca e frumos si am ce vizita. 🙂

Si de ce concurs? Imi propun ca data viitoare cand vin in Romania sa merg sa ma plimb prin tara asa cum tot zic ca vreau. Ziceti-mi voi ce ati vazut de curand, ce v-a placut, ce merita vizitat si ce trebuie vizitat neaparat. (spre rusinea mea, inca nu am ajuns prin Maramures si nu am fost niciodata la Iasi, bine sunt multe alte locuri care nu le-am vazut sau pe care le-am vazut cand eram destul de mica si nu pot zice ca imi aduc aminte exact ce si cum, deci orice sugestie e binevenita).

Premiul? O carte! Frumosii invinsi – Leonard Cohen

Astept raspunsurile pana duminica seara 26 septembrie. Tragere la sorti luni 27 pentru castigatori. 🙂