Publicat în Uncategorized

Sunteti pregatite pentru a avea copii?

Am o prietena care este mamica de cateva luni. Este persoana care pe tot timpul sarcinii mi-a povestit si despre partea neplacuta, despre lucrurile care nu se spun oarecum atunci cand esti entuziasmat ca vei avea un bebe.

Si de curand a postat pe facebook un articol de pe un blog englezesc a unei mamici care propune viitorilor parinti 14 teste pentru a decide daca sunt sau nu pregatiti pentru ce urmeaza. Mie postul de pe blog mi-a placut la nebunie si m-a facut sa rad asa ca il reiau si aia… in engleza.

Originalul il gasiti aici, pe blogul lui Mamami.


Most people will tell you that ‘it’ is the hardest, most rewarding, roller coaster job you will ever have. No pay, 24/7 on duty and at times it seems like with very little rewards. Being a parent has it’s ups and downs, I wouldn’t change my title as ‘mummy’ for anything in the world, however when this came through my in-box from a great friend it made me laugh (a lot!).

Test 1: Preparation
Women: To prepare for pregnancy
1.Put on a dressing gown and stick a beanbag down the front.
2.Leave it there.
3.After 9 months remove 5% of the beans.
Men: To prepare for children:
1.Go to a local chemist, tip the contents of your wallet onto the counter and tell the pharmacist to help himself
2.Go to the supermarket. Arrange to have your salary paid directly to their head office.
3.Go home. Pick up the newspaper and read it for the last time.
Test 2:Knowledge
Find a couple who are already parents and berate them about their methods of discipline, lack of patience, appallingly low tolerance levels and how they have allowed their children to run wild. Suggest ways in which they might improve their child’s sleeping habits, toilet training, table manners and overall behaviour.
Enjoy it. It will be the last time in your life that you will have all the answers.
Test 3: Nights
To discover how the nights will feel:
1. Walk around the living room from 5pm to 10pm carrying a wet bag weighing approximately 4 – 6kg, with a radio turned to static (or some other obnoxious sound) playing loudly.
2. At 10pm, put the bag down, set the alarm for midnight and go to sleep.
3. Get up at 11pm and walk the bag around the living room until 1am.
4. Set the alarm for 3am.
5. As you can’t get back to sleep, get up at 2am and make a cup of tea.
6. Go to bed at 2.45am.
7. Get up again at 3am when the alarm goes off.
8. Sing songs in the dark until 4am.
9. Put the alarm on for 5am. Get up when it goes off.
10.Make breakfast.
Keep this up for 5 years. LOOK CHEERFUL.
Test 4: Dressing Small Children
1.Buy a live octopus and a string bag.
2.Attempt to put the octopus into the string bag so that no arms hangout.

Time Allowed: 5 minutes.
Test 5:Cars
1.Forget the BMW. Buy a practical 5-door wagon.
2.Buy a chocolate ice cream cone and put it in the glove compartment. Leave it there.
3.Get a coin. Insert it into the CD player.
4.Take a box of chocolate biscuits; mash them into the back seat.
5.Run a garden rake along both sides of the car.
Test 6: Going For a Walk
b.Go out the front door.
c.Come back in again.
d.Go out.
e.Come back in again.
f.Go out again.
g.Walk down the front path.
h.Walk back up it.
i.Walk down it again.
j.Walk very slowly down the road for five minutes.
k.Stop, inspect minutely and ask at least 6 questions about every piece of used chewing gum, dirty tissue and dead insect along the way.
l.Retrace your steps.
m.Scream that you have had as much as you can stand until the neighbours come out and stare at you.
n.. Give up and go back into the house.
You are now just about ready to try taking a small child for a walk.
Test 7: Conversations with children
Repeat everything you say at least 5 times.
Test 8: Grocery Shopping
1.Go to the local supermarket. Take with you the nearest thing you can find to a pre-school child – a fully grown goat is excellent. If you intend to have more than one child, take more than one goat.
2.Buy your weekly groceries without letting the goat(s) out of your sight.
3.Pay for everything the goat eats or destroys.
Until you can easily accomplish this, do not even contemplate having children.
Test 9:Feeding a 1 year-old
1.Hollow out a melon
2.Make a small hole in the side
3.Suspend the melon from the ceiling and swing it side to side
4.Now get a bowl of soggy cornflakes and attempt to spoon them into the swaying melon while pretending to be an aeroplane.
5.Continue until half the cornflakes are gone.
6.Tip the rest into your lap, making sure that a lot of it falls on the floor.
Test 10:TV
1.Learn the names of every character from the Wiggles, Barney, Teletubbies and Disney.
2.Watch nothing else on television for at least 5 years.
Test 11:  Mess
Can you stand the mess children make? To find out:
1.Smear peanut butter onto the sofa and jam onto the curtains
2.Hide a fish behind the stereo and leave it there all summer.
3.Stick your fingers in the flowerbeds and then rub them on clean walls. Cover the stains with crayon. How does that look?
4.Empty every drawer/cupboard/storage box in your house onto the floor and proceed with step 5.
5.Drag randomly items from one room to another room & leave them there.
Test 12: Long Trips with Toddlers
1.Make a recording of someone shouting ‘Mummy’ repeatedly. Important Notes: No more than a 4 second delay between each Mummy. Include occasional crescendo to the level of a supersonic jet.
2.Play this tape in your car, everywhere you go for the next 4 years.
You are now ready to take a long trip with a toddler.
Test 13:Conversations
1.Start talking to an adult of your choice.
2.Have someone else continually tug on your shirt hem or shirt sleeve while playing the Mummy tape listed above.
You are now ready to have a conversation with an adult while there is a child in the room.
Test 14:Getting ready for work
1. Pick a day on which you have an important meeting.
2.Put on your finest work attire.
3.Take a cup of cream and put 1 cup of lemon juice in it
5.Dump half of it on your nice silk shirt
6.Saturate a towel with the other half of the mixture
7.Attempt to clean your shirt with the same saturated towel
8.Do not change (you have no time).
9.Go directly to work
You are now ready to have children. ENJOY!!


Publicat în Uncategorized

Cum stau cu cititul

cartiNu stiu de ce, dar uneori am momente in care nu prea reusesc sa ma motivez si sa ma apuc de citit. O carte, sau de fapt nici o carte. Incerc sa le schimb, sa gasesc una interesanta care sa ma motiveze, dar uneori pur si simplu nu merge. Sau poate ca, nu stiu, e normal din cand in cand sa ai nevoie de cate o pauza dupa ce ai o perioada de citit 2 carti pe saptamana, poate chiar mai mult. Sunt oare singura care trece prin perioade de genul asta?

Cartile pe care la am de ceva timp in lista de „citit” fara totusi sa reusesc sa le dau de capat sunt cele din poza. E cineva care le-a citit deja? Pe toate sau macar una sau doua dintre ele? CU care sa incep ca sa ma motiveze?

Sunt o baba comunista a lui Dan Lungu – auzisem de mult de ea, am primit-o cadou acum cateva luni de la un prieten care a venit in vizita din Romania si am fost pe moment foarte incantata am zis ca abea astept sa o citesc si inca nu am reusit…

Une histoire d’amour et de ténèbres a lui Amos Oz – cred ca este desul de cunoscuta cartea iar eu nu pot sa zica ca stiu mare lucru despre literatura evreiasca. Am o prietena care e destul de pasionata de tot ce are legatura cu Israel si imi tot spune de bine de cartea asta de vreo 2 ani dar…

Intoarcerea huliganului – Norman Manea – cartea asta a fost cumparata de jumatatea mea si imi zice ca ii place, ca e interesanta. Am facut-o si cadou de Craciun unui prieten francez care si el zice ca ii place. Insa mie imi e cam greu cu Norman Manea de cand am citit Fericirea obligatori care nu mi-a placut. Chiar sper sa nu fiu dezamagita daca ma mobilizez si ma apuc de ea.

Moeurs et sexualité en Oceanie a Margaretei Mead – mi s-a parut extrem de interesanta cand m-am decis sa o cumpar, am citit introducerea in drum spre casa, in metrou dar apoi m-am oprit aici… Antropoloaga incearca sa prezinte diferentele, asemanarile, stitul de viata si importanta habitatului in 4 societati din Oceania, vazute de sociatatea noastra ca fiind destul de primitive.

Publicat în Uncategorized

Risipa alimentelor

2472149_ide-gaspillage-alimentaireDetest sa arunc mancarea. Mi se pare ca nu e drept atat pentru oamenii care au muncit ca ea sa fie produsa sau pentru resursele care au fost folosite dar cu atat mai mult fata de cei care nu au acelas noroc ca si mine sa poata manca pe saturate. Si in conditiile astea mare mi-a fost mirarea dar si indignarea cand am citit nu cu mult timp in urma un articol intr-un ziar despre cate mancare se arunca si se pierde in Franta.

Datele sunt cam asa: in medie, un francez arunca in fiecare an 79 kg de gunoi alimentar. Din cele 79 de kg, 59 se pare ca sunt inevitabile de gen coji de fructe si legume, coji de oua, etc; insa ce ramane, cele 20 de kilograme sunt alimente care ar fi putut sa fie mancate. Se pare ca din cele 20 de kilograme de gunoi alimentar care ar fi putut fi mancat 7 kg sunt produse care sunt aruncate in ambalaj, fara macar sa fie desfacut, 6,5 kg sunt fructe si legume care nu au fost consumate la timp si s-au stricat si inca 6,5 kg sunt resturi de mancare care si ele, nu au fost terminate.

Ce mai ziceau jurnalistii in articolul respectiv era ca nu sunt numai consumatorii de vina ci mai degraba felul in care este organizata societatea de consum in care traim. Dadeau cateva exemple ca sa argumenteze. De exemplu consumatorii, per total arunca in Franta mancare ce reprezinta 1.200.000 tone pe an. Consumatorul este incitat sa cumpere mai mult decat foloseste prin promotii de genul „2 produse la pret de unul”. Supermarketurile si ele arunca 1.150.000 tone de mancare pe an. Raioanele cu produse proaspete de gen fructe, legume, mezeluri sunt aprovizionate cu produse mai multe decat cele cumparate de consumatori. Si este foarte complicat in Franta sa dai mancarea aproape expirata unor asociatii sau supe populare ca sa o distribui saracilor. Te poti gandi ca asta ar putea fi una din solutii, cu 2 zile inainte de data expirarii sau cu o zi sa dai mancarea unei organizatii sau unui azil de batraini etc care sa o gateasca si sa o serveasca in ziua cand a fost primita astfel incat sa fie folosita inainte de data de expirare. Dar sunt atat de multe reguli de respectat pentru a evita consumul de alimente expirate sau care nu au respectat lantul de frig ca aproape nimeni nu isi bate capul. In restaurante se arunca 1.080.000 tone de mancare pe an pentru ca stocul nu este foarte bine calculat in functie de cerere si oferta si in plus, tot ce iese din frigider sau din congelator intr-o zi si nu este vandut ajunge la gunoi din cauza regulilor stricte de respectare a lantului de frig, din nou. Producatorii arunca si ei in jur de 145.000 de tone din cauza regulilor impuse in magazine, care nu accepte decat produse perfecte din punct de vedere estetit. O banana stramba sau un morcov cu doua capete sunt din start refuzeate. Fructele si legumele refuzate din cauza asta pot reprezenta pana la 20% din productia unui agricultor.

Mie articolul in cauza mi-a dat foarte mult de gandit. De exemplu partea cu esteticul, pe mine nu ma deranjeaza absolut deloc daca pun in mancare un morcov cu o forma mai ciudata, tot gustul ala il are. Cat despre ma,carea pe care o arunc incerc sa optimizez consumul si nici sa nu mai cumpar tot ce imi cade in mana ca sa pot consuma tot ce e in frigider inainte de a merge din nou la cumparaturi. Cred ca daca am incerca cu totii sa fim ceva mai calculati si mai responsabili s-ar schimba ceva.

Publicat în Uncategorized

Captiva – Clara Rojas

captive-rojas-10Povestea lui Ingrid Betancourt si a Clarei Rojas a fost mediatizata, comentata, pezentata, discutata in Franta timp de foarte multi ani. Cred ca si acum, cu unele ocazii este adusa in discutie. Nu puteam sa nu fiu curioasa sa vreau sa citesc ce a scris Clara Rojas despre experienta nu tocmai placuta prin care a trecut. Si Ingrid Betancourt a scris o carte despre asta dar pe a ei inca nu am apucat sa o citesc.

Ingrid Betancourt este franco-columbiana si in 2002 era candidata la presedentia Columbiei. Clara Rojas, o avocata columbiana era directoarea ei de campanie. In februarie, in plina campanie electorala decid sa mearga sa viziteze partea de sud a tarii. Singura problema este ca pentru a ajunge acolo trebuie traversata jungla unde se asund si se adapostesc membreii FARC, gherila columbiana revolutionara. Initial aveau in plan ca dintr-un anumit punct sa plece cu un avion sau cu un elicopter. Ajunse la fata locului organizarea se dovedeste sa nu fie cum prevazusera insa una din problemele majore este ca presedintele la putere, in campanie si el pentru un nou mandat merge in acelas timp in regiunea respectiva. nevrand sa piarda puncte in campanie, cele doua femei decid sa mearga cu masina. Numai ca la jumatatea drumului sunt orpite cu un fel de ambuscada de FARC si rapite. Au fost eliberate in 2008, dupa 6 ani de captivitate, la cateva luni distanta una de alta.

In cartea ei, Clara Rojas povesteste cum a trait cei 6 ani de captivitate, socul rapirii, realizarea ca nu se stie cand se va putea intoarce printre cei dragi, conditiile de viata in jungla printre membrii FARC armati pana in dinti dar si printre ceilalti prizonieri, unii dintre ei captive de aproape 10 ani, fuga prin jungla dintr-un loc in altul pentru a nu fi prinsi de armata columbiana, frica de a fi prinsi intr-un anumit moment de armata columbiana pentru ca acest lucru ar fi insemnat cu siguranta executarea imediata a tuturor captivilor, etc. Si apoi, partea cea mai dificila a perioadei captivitatii este probabil cand descopera ca este insarcinata, frica de reactia celor din FARC in ceea ce priveste sarcina ei, conditiile in care va fi obligata sa nasca, cezariana facuta ad-hoc de unul din soldatii cu ceva pregatire medicala, si mai mult decat atat, la 8 luni de zile baietelul ii este luat si timp de 3 ani, pana este eliberata nu va sti nimic despre el. Dupa ce a fost eliberata i-a luat mai bine de un an sa il gaseasca, copilul fusese plasat cu un nume fals intr-un fel de orfelinat columbian, si apoi toate procedurile administrative prin care a trecut pentru a-si putea recupera copilul.

Cei 6 ani de captivitate i-au schimbat cu siguranta viata, au facut-o mai credincioasa dupa cum spune ea dar au facut-o probabil si sa se teama pentru viata ei si a familiei ei de 10 ori mai tare decat inainte. Desi incearca sa duca o viata normala in Bogota, este destul de retrasa si singura, nu se deplaseaza decat cu garzi de corp si in masina blindata. 6 ani de viata intr-o alta viata.

Publicat în Uncategorized

The Boat that Rocked

Am revazut aseara pentru a treia sau a patra oara Radio Rock. Se pare ca titlul original al filmului este „The boat that rocked”, eu cred ca eram in Germania cand a iesit filmul si acolo probabil s-a numit „Radio Rock” ca mie asa imi intrase in cap, am crezut initial ca asta a fost „traducerea” francezilor  dar se pare ca nu, pentru ca in Franta filmul s-a numit „Pirate Radio”.

In fine, titlul si traduerile sunt mai putin importante ideea este ca am revazut filmul si mi-a placut si aseara lafel de mult ca si datile trecute cand l-am vazut. In anii ’60 – ’70 radiourile care difuzeaza muzica pop si rock sunt interzise in Anglia asa ca oamenii au gasit o solutie ingenioasa pentru a putea totusi emite. Au instalat radiourile pe vapoare, in marea nordului si emit de acolo. Desi sunt interzise sau statul englez incearca din toate rasputerile sa le interzica, au evident o mare priza la public si toata lumea le asculta. Povestea nu e foarte complicata in schimb personajele din film, actorii care le interpreteaza situatiile in care sunt puse personajele si tot felul de replici pe care si le dau fac pentru mine totul in film.

Mi-a placut mult cum au ales numele personajelor feminine sa se potriveasca cu melodii pe care sa le bage pe fundal in momente romantice sau de suspans!

Bine, apoi toata coloana sonora pentru mine este perfecta, cred ca voi avea din nou melodiile in cap cateva saptamani bune si le voi cauta pe youtube si deezer sa le ascult si sa le reascult. Si probabil ascultand melodiile imi voi aminti si de diverse replici de ale lor. Mi-a placut mult cum Bob il prezinta pe Jimi Hendrix ca un tanar chitarist cu talent de care probabil o sa mai auzim. Sau jocul lor de bautura noaptea pe punte cu „Never ever have I ever” si isi povestesc tot felul de intamplari una mai nerealista decat alta.

In concluzie cred ca filmul asta il voi revedea oricand cu placere.


Publicat în Uncategorized

Publicitate de blog

Uneori ma gandesc ca poate sa fie interesant ca din cand in cand sa prezint bloguri care imi plac, care mi se par dragute sau interesante. Une fel de „pagina de publicitate” cu bloguri si site-uri mai degraba din Franta decat din Romania, uneori, invartindu-me pe internet au de unele chestii destul de dragute.

Blogul de azi e un fel de shopping blog al unei prietene, lansat saptamana trecuta, fix de 8 martie, cu cate ceva haine si cu multe accesorri hande made unicate. Unele dintre creatii mie imi plac mult de tot si de asta m-am gandit ca merita ceva publicitate.

Blogul se numeste „Shopping for happines” si desi proprietara este in Franta, ma gandesc ca daca se gasesc cumparatori chiar si mai indepartati nu o deranjeaza cu nimic sa trimita prin posta produsele. Va las deci sa aruncati o privire. 🙂

62714_493719584028324_747620983_nsursa foto aici*


Publicat în Uncategorized

Salonul de carte de la Paris 2013 – Romania invitata

imagesSalonul de carte de la Paris este pe lista mea de evenimente care nu trebuiesc sub nici o forma ratate inca de acum cativa ani. Numai ca anul asta astept salonul cu si mai mare nerabdare decat pana acum. De ce? In fiecare an la salon una dintre tarile invitate este considerata un fel de „invitat de onoare” si este promovata destul de tara si in presa in general in Franta dar mai ales pe timpul salonului. Si anul asta tara invitata de onoare este Romania.

Standul Romaniei de acum doi ani de la salon char m-a surpins in mod placut, bine organizat, cu oameni draguti si dornici de dat tot felul de informatii, cu carti atat in romana cat si in franceza. Anul trecut standul a fost ceva mai mititel, dar au facut o colaborare cu Carturesti si pentru romanii din Franta care nu prea au de unde sa isi ia carti in romana de aici a fost o adevarata placere ca erau carti din care sa tot alegi, autori romani, evident. Mi-am cumparat „Orbitor” cu ocazia asta. Apoi, mie imi place ideea de a da cadou prietenilor mei straini cu diverse ocazii carti scrise de autori romani, numai ca pana acum era destul de complicat sa gaseste carti sau sa ai de unde alege. Ceea ce gasesc mai de fiecare data este Mircea Eliade (nu ma deranjeaza dar uneori un roman simplut trece mai repede ca sa descoperi literatura romana), Panait Istrati (nu zic ca nu e bun si el, dar nu e literatura mea preferata), Norman Manea (dar trebuie sa fii motivat sa citesti despre comunism cand nu prea stii cu ce se mananca) si rar poate niste Mihail Sebastian si cam atat. Ii las la o parte pe Eugen Ionescu si Herta Muller care oricat de mult am vrea noi, nu prea sunt romani.

Ma gandesc ca anul asta, poate datorita promovarii literaturii romane la Salonul de carte de la Paris vor traduce ceva mai multi autori si ceva mai multe carti si o sa pot si eu sa gasesc ceva mai multe, sa ii fac si pe altii sa descopere ce se scrie in Romania. Pe langa partea pur literara, ar mai fi de adaugat si faptul ca niste publicitate pozitiva in strainatate nu ne face rau deloc, ba chiar avem mare nevoie.

Deci, intre 22 si 25 martie sunt asteptati la Salon aproximativ 27 de scriitori romani. Pun lista cu copy – paste de pe pagina Salonului ca sa puteti da si click pe numele celor care au si cate ceva scris despre ei.

Revin cu detalii si impresii dupa salon si sper sa ma intorc de acolo fericita ca am putut sa ii zica buna ziua lui Andrei Plesu.

› Mme Gabriela Adameşteanu Roman
› M. Radu Aldulescu Roman
› M. Savatie Baştovoi Roman
› M. Mircea Cărtărescu Roman
› M. Petru Cimpoeşu Roman
› Mme Florina Iliş Roman
› M. Dan Lungu Roman
› M. Norman Manea Roman
› M. Marius Daniel Popescu Roman
› M. Răzvan Rădulescu Roman
› Mme Adina Rosetti Roman
› M. Bogdan Suceava Roman
› M. Lucian Dan Teodorovici Roman
› M. Dumitru Tsepeneag Roman
› M. Eugen Uricaru Roman
› M. Varujan Vosganian Roman
› Mme Ana Blandiana Poésie
› Mme Doina Ioanid Poésie
› Mme Nicoleta Esinencu Théâtre
› Mme Alina Nelega Théâtre
› M. Matei Vişniec Théâtre et Roman
› M. Lucian Boia Essai
› M. Gabriel Liiceanu Essai
› M. Andrei Oişteanu Essai
› M. Andrei Pleşu Essai
› Mme Ileana Surducan Bande dessinée
› M. Tamba Bande dessinée

> Nicolae Breban,
> Constantin Abăluță,
> Ioana Drăgan ,
> Alexandru Călinescu,
> Paul Cernat,
> Neagu Djuvara,
> Teodor Dună,
> Ileana Mălăncioiu,
> Stelian Tănase,
> Daniela Zeca Buzura,
> Solomon Marcus
> Magda Cârneci,
> Mircea Dinescu,

Publicat în Uncategorized

Happy blog day


De fapt ziua „aniversara” pentru blog era ieri dar m-am gandit ca postul cu 8 martie e ceva mai important sa fie la data la care trebuie. 🙂 3 ani de Rien de special e ceva…. Primul an jumatate a fost cel mai activ, cu posturi, comentarii si prezenta pe net destul de mult. Apoi, desi am vrut sa ramana lafel au fost moment in care a fost destul de complicat sa imi gasesc timp, apoi am uitat si tot asa. Ca sa nu mai zic ca atunci cand sunt in vacanta sau plecata nu reusesc de nici o culoare sa stau conectata pe internet ca sa scriu pe blog. Ma deconectez. Recunosc, nu neaparat si de facebook sau e-mail dar la blog nu prea mai imi e gandul deloc.

Dar pe anul asta o sa incerc o revenire in forta. Ma chinui deja. Si stau mai bine decat anul trecut cat am reusit intr-un an intreg sa scriu vreo 7 sau 8 posturi cred. Anul asta stau mai bine deja, cred ca am ajuns pe la 20. Idei am si oricum ideile vin scriind deci sper sa reusesc pe anul asta sa ma intorc pe blog si sa si raman.

Tragem linia si facem calculele la sfarsitul anului.


Publicat în Uncategorized


8 martie afisNu sunt anti 8 martie sau ceva de genul asta. Sincer, primul lucru pe care l-am facut azi dimineata a fost sa o sun pe mama sa ii zic „La multi ani” de 8 martie. In schimb da, oarecum mi se par oarecum exagerate unele comentarii, plin de flori si de urari pe toate retelele sociale, etc. Ceea ce mi s-a parut cel mai deplasat a fost o chestie pe care am auzit-o de dimineata la radio, cred ca era Pro FM si comentatorii de dimineata, cu intentia de a fi „funny” probabil ziceau ceva de genul ca azi e maratonul de recuperat flori si cadouri cu care femeile sunt atat de obisnuite. Deci da, 8 martie e dragut ca traditie, dar sunt femeie in fiecare zi, nu numai astazi; mamele sunt mame in fiecare zi, nu numai astazi. Eu personal cred ca apreciez mult mai mult daca prietenul, sotul, iubitul vine si iti daruieste un buchet de flori, o cutie de ciocolata, un cadou pur si simplu, din senin, fara nici o ocazie doar pentru ca s-a gandit la tine decat daca ti le da de 8 martie, de Valentine’s day sau ce stiu eu ce alta sarbatoare.

Pe langa atitudini si traditii, cel mai important lucru astazi dupa parerea mea este istoria zilei de 8 martie pe care cred ca prea putine persoane o cunosc. 8 martie este Ziua internationala a femeii din 1977, an in care a fost oficializata de catre Natiunile Unite. Dar la inceput 8 martie a fost, inca din 1910 Ziua de lupa pentru drepturile si egalitatea femeilor, 8 martie a fost ziua in care femeile ieseau in strada sa manifesteze pentru drepturile lor, dreptul de a munci fara a avea nevoie de acordul sotului, a fi platite lafel ca si barbatii, dreptul la vot,  accesul la toate locurile de munca, mai tarziu dreptul de a avorta, etc. In Franta chiar si astazi se mai organizeaza manifestatii pentru a milita pentru drepturile si egalitatea femeilor si cred ca inca mai sunt unele domenii in care mai sunt destul de multe ameliorari de facut.

Va mai adaug pe final si un afis al Parlamentului European in care se vede destul de bine „egalitatea” dintre femei si barbati in ziua de azi. Pentru a motiva lumea, cei de la Parlamentul European intreaba „care este femeia din tara voastra care va inspira cel mai mult?” in Romania care este dupa parerea vostra?