Publicat în Deprin lume adunate

Nunta regala

De cateva zile, sau mai bine zis de cateva saptamani presa nu vorbeste decat despre nunta lunii, nunta anului sau nunta secolului, una si aceiasi, Printul William si Kate, prietena lui cunoscuta in anii facultatii. M-a surprins sa vad ca pana si Courrier International a scris despre asta si chiar a pus o poza cu ei pe coperat.

In seara asta ma plimbam cu telecomanda de pe un program pe altul, asa, ca mi-am adus aminte ca am televizor si am zis sa il deschid si am dat peste o emisiune despre nunta de maine si de vreo jumatate de ora tot ma minunez. In primul rand mi se pare foarte rautacios reportajul fata de Kate, unele lucruri sunt prezentate ca si cum ea ar fi facut in asa fel incat sa il faca pe tanarul si nevinovatul print sa se indragoasteasca de ea. Mie imi place de ea, mi se pare finuta si in banca ei si nu inteleg de ce nu o lasa lumea in pace. Si apoi da ok, e nunta regala si inteleg ca nu poate scapa fara o anumita publicitate dar de aici sa scrii numai despre asta zile intregi si sa faci reportaje si emisiuni despre asta intr-una, sa fabrici multe produse derivate cu fetele celor doi mi se pare deja prea mult! Daca la asta mai adaug ca emisiunea la care ma tot uit si ma tot minunez comenteaza invitatii, oare de ce aia au fost invitati si aia nu, sau comenteaza coafura, oare cum isi va face parul si oare cum ii va sta. Ba chiar mai mult au invitat in emisiune o doamna experta in obiceiurile si eticheta de la curte si au gasit o tanara speranta care seamana putin cu Kate, au imbracat-o intr-o rochie albastru inchis si pana si cu inel copie a inelului de logodna primit de Kate. Doamna a tot-stiutoare ii tot explica cum sa se comporte in diferite situatii si tanara speranta executa imitand parca viitoarea printesa. Inteleg ca trebuie sa isi asigura audienta cu astfel de chestii dar totusi, mi se pare prea mult!!!

Publicat în Muzica

In garaj cu artisti romani

Saptamana trecuta (sau poate acum doua saptamani de fapt) am aflat in Romania de seria concertelor organizate in Garaj de Europe FM cu artisti romani vechi, cu renume si de calitate. Si trebuie sa recunosc ca ideea mi-a placut tare mult, ba chiar m-a facut sa ma gandesc ca daca as fi auzit de ea ceva mai din timp mi-ar fi placut sa ma si deplasez la acest garaj si sa fiu si eu in live la unul din concerte.

Primul concert a fost a celor de la Holograf. Trupa asta mi-a placut intotdeauna, cred ca le stiu cuvintele la mai toate melodiile si in conditiile astea evident ca mi-ar placea macar odata sa ii vad in live. Apoi a doua invitata in Garaj a fost Loredana. Trebuie sa recunosc ca Loredana nu imi place si nu mi-a placut niciodata, in schimb a doua zi dupa concertul din Garaj eram in masina in drum spre Bucuresti ca plecam si ascultam radio, mai precis Europa FM si retransmiteau melodii care dusesera cantate de ea cu o seara inainte in concert. Initial am auzit „Bun seara iubite” si pe cuvantul meu ca nu mi-a venit sa cred ca piesa a fost cantata de ea live cu o seara inainte, atat de bine suna. Si atunci, chiar daca nu imi place mie de ea si ii zic Loredata te ia Groaza a trebuit sa recunosc ca are voce!!!! Concertul din seara asta a fost a celor de la Directia 5. Nu ii stiu lafel de bine ca pe cei de la Holograf dar si melodiile lor imi plac. Si de data asta, desi nu am fost in Romania ca sa ma simt aproape, Europa FM se asculta si pe internet si au avut minunata idee de a transmite toate concertele astea in direct la radio.

Cu cine este deci urmatorul concert?

Publicat în Carti

Cum stau cu cititul

De fiecare data cand vin in Romania imi zic ca am o saptamana libera sau doua si gata, trebuie sa ma pun la zi cu ce mi-am propus sa citesc in ultima perioada si nu am reusit. Imi iau mai tot timpul cu mine doua carti plus ce imi mai cumpar evident din Roamnia. Ma gandesc ca e zborul pana la Bucuresti apoi inca vreo 4 ore cu microbuzul pana la Tulcea, acelas drum inapoi la plecare plus ce mai stau pe acasa ca doar nu am mare lucru de facut, sunt in vacanta. Si de fiecare data desi imi propun sa citesc o gramada nu reusesc sa citesc mai nimic. E cam lafel cum ziceam si cu timpul zilele trecute ca vreau sa fac muuuulte lucruri si nu apuc sa fac nici jumate. De data asta am fost plecata weekendul trecut si cum am avut de mers cu masina, cu autocarul etc am apucat totusi sa citesc ceva doar oricum, nu suficient de mult cat imi propusesem, ba probabil mai putin decat citesc de obicei acasa.

Am venit dupa mine cu Shaning a lui Stephen King si am avut-o pe drum dar cum avionul a fost foarte de dimineata evident ca am dormit si nu stiu daca am citit vreo 50 de pagini. Inca din primele zile aici am ajuns intr-o librarie si mi-am cumparat Libraria Iubirii a Paolei Calvetii din care am citit tot asa vreo 50 de pagini cat sa imi fac o idee despre carte si Cimitirul de piane a lui Jose Luis Peixoto dar pe care inca nu am deschis-o. Apoi am vazut reclama la televizor la Gazeta si colecia seria neagra. Nu stiu de ce la colectia respectiva eu am inteles ca miercurea trecuta este primul numar si ma gandeam ca mare afacere fac, mi-o cumpar pe Camill Lackberg cu a ei Printesa a gheturilor la oferta. Numai ca dupa ce am cumparat cartea am vazut ca de fapt colectia e deja la numarul 9 si ca am o alta carte, Cu ochii mintii a lui hakan Nesser. Nu imi pare rau ca am luat-o avident, ba mai mult am si citit-o deja, macar asa am reusit sa termin o carte de cand sunt la Tulcea. Mai am de stat trei zile dar de data asta nu ma mai aventurez sa zic ca imi iau revansa in zilele ramase pentru ca stiu ca nu o sa fie asa. Macar sa continui una din cartile incepute pe drum inapoi. Si apoi vad eu dupaia.

*sursa foto Serial Readers

Publicat în Uncategorized

Copiii spun lucruri trasnite

Atunci cand vin la Tulcea mare parte a timpului aici o petrec cu nepotii mei. Eu sunt fericita ca pot sa stau cu ei, cumnata mea e fericita ca poate scapa de ei macar cateva zile si ei sunt fericiti ca ma joc cu ei intr-una deci totul e perfect. Trebuie totusi sa recunosc ca de data asta au reusit sa ma oboseasca destul de bine, mai ales ca, atunci cand sunt amandoi sunt rai si se bat (asa cum se observa si in poza). Insa de fiecare data ma distrez cu ce pot scoate din gura.

El: Oana, dar tu cand o sa ai copii?

Eu: Nu stiu, mai tarziu, peste cativa ani. De ce?

El: Pai mi-am facut curat in jucarii si jucariile care mi-au ramas mici le pastrez pentru copii tai.

 

Cumnata mea: Mami, cine este ea? (aratand spre mine)

El: Oana

Cumnata mea: Pai si cine este Oana?

El: Fata aia lunga! (eram intinsa pe canapea; cat despre lunga la 1.55 numai lunga nu sunt)

 

Vara trecuta la o nunta, el despre mamica lui: Mami s-a facut frumoasa, s-a machiat, s-a imbracat frumos, si-a pus parul lung!

 

Il pierdusem pe unul din ei si am strigat in casa dupa el sa il gasesc

Eu: Unde esti?

El: La buracatzie (la bucatarie adica)

 

 

 

 

 

Publicat în Uncategorized

La televizor

La televizor ma uit selectiv chiar si in Franta adica stiri si in rest cateva emisiuni, seriale sau filme dar la ele ma uit doar daca stiu ca sunt, pe ce program sau pe ce ora. Daca nu am ce sa fac nu o sa deschid televizorul sa vad ce mai e si sa butonez telecomanda de pe un post pe altul sperand sa gasesc ceva. Daca sunt singura acasa televizorul poate sa stea inchis si 2 saptamani fara sa imi aduc aminte de el. Muzica si serialele la care ma uit sunt mai usor oricum de gasit pe internet.

La parintii mei acasa televizorul din sufragerie sta deschis minim 20 de ore pe zi si nu exagerez. Tata adoarme cu el aprins si daca il stingi se trezeste si ii da drumul din nou. Asa ca atunci cand vin la Tulcea cred ca e posibil sa ma uit la televizor mai mult decat ma uit in tot anul. Poate nu constient dar oricum, e acolo, zgomot pe fundal. Saptamana trecuta tot asa, intr-o seara cu mama in fata televizorului. Si plimbamdu-se de pe un canal pe altul a ajuns cred ca pe Prima, desi nu sunt total sigura si a dat de o emisiune umoristica de care imi zicea ca e dragutica si am zis ok hai sa ma uit. La cat de des vin pe acasa si la cat de putin stau de fiecare data noile emisiuni la fel ca si prezentatorii si starurile romanesti din ultimii ani nu ii mai cunosc si nu imi zic absolut nimic. Deci nu cunosteam pe nimeni din emisiunea respectiva si nici nu stiu daca sunt cunoscuti sau nu. Emisiunea in sine a fost ok, draguta si cu unele faze care m-au facut sa rad. Nu asta este esenstialul, Desi emisiunea a fost ok mi-a trebuit extrem de multa rabdare sa stau sa o vad pana la capat pentru ca a fost ceva de genul un sfert emisiune si trei sferturi reclame si nu exaferez!!!! Cred ca era o poanta care dura maxim 5-7 minute dupa care reclame probabil 20 de minute; din nou un material din emisiune de hai maxim 10 minute si din nou reclame 20 de minute si dupa reclame si ceva prezentari de filme si alte emisiuni care urmau sa ruleze pe canalul respectiv.

Apoi am constatat ca peste tot, pe toate posturile e lafel. Reclamele sunt foarte dese si dureaza foarte mult. Aseara uitandu-ma la un film am reusit sa fac o gramada de alte chestii in acelas timp, in timpul reclamelor. E enervant sa te uiti la televizor asa, chiar ma intreb cum are lumea rabdare sa se uite la un film sau la o emisiune de la cap la coada.