Publicat în Carti

Fructul interzis – Nedjma

Daca nu ar fi fost Serial Readers si ideea lor minunata cu Cartea lunii probabil ca nu as fi citit cartea asta prea curand. Si mi-ar fi parut rau. Fructul interzis a fost cartea lunii iulie. Eu am reusit sa o citesc abea in septembrie ca a fost ceva mai complicat pana am pus mana pe ea dar apoi am cictit-o dintr-o rasuflare!

Cartea a fost scrisa in franceza, a iesit in franta in 2004 si de atunci a devenit din ce in ce mai celebra si a fost tradusa in diverse limbi. Este prima carte erotica scrisa de o femeie din lumea araba si sincera sa fiu ma intreb daca acolo a ajuns cartea si daca a fost tradusa. Poate ca da, cine stie.

In carte Nedjma isi povesteste viata, facand o paralela intre viata de femeie supusa intr-o familie destul de traditionalista intr-un oras de provincie, unde este casatorita fortat de catre familia ei la numai 17 ani cu un barbat mult mai in varsta decat ea, care isi repudia nevestele pentru ca nu ii puteau oferi mostenitori. Evident, barbatul atoate stiutor si resectabil nu este de vina, este vina celor 4 sotii, una mai sterila decat cealalta care nu sunt capabile sa ramana insarcinate. Descoperirea sexualitatii la 17 ani, fortat si insotite de tot felul de traditii si ritualuri unul mai sadic si mai injositor decat celalalt este de-a dreptul inspaimantator si felul in care Nedjma le povesteste mi-a dat fiori pe sira spinarii. Si apoi, in paralel cu detaliile astea monstruase povesteste si fuga la oras si adevarata dragoste, momentele de placere si de fericire alaturi de un amant care o iubeste  si care o respecta (chiar daca in felul lui, chiar daca este un fustangiu si chiar daca in acelas timp mai iubeste si altele), o trimite la scoala, vrea sa ii asigure un viitor.

Pentru mine este mai mult decat un roman erotic, e incarcat de sentimente si de semnificatii, nu este doar strigatul de razvratire al unei singure femei care a avut curajul sa spuna ceea ce stie, este o carte care reprezinta un numar imens de femei din lumea araba care isi accepta soarta asa cum este pentru ca probabil nu isi dau seama ca poate exista si un alt fel.