Publicat în Despre mine, Uncategorized

Imi place 10

Din comentariile lasate pe blogul meu si blogurile altora pe care le citesc sau plimbandu-ma din blogroll in blogroll mai descopar unul, altul, si uneori dau peste bloguri care imi plac si posturi care imi plac. Asa a fost si de data asta cu un fel de leapsa – premiu. Eu nu am fost nici lepsuita nici premiata dar mi-a placut ideea asa ca sunt furacioasa.

10 lucruri care imi plac, nu neaparat in ordinea asta…

1. Dulciurile – mai ales ciocolata si inghetata dar nu numai; dati-mi sa mananc tot ce are mult prea mult zahar si voi avea un zambet pe fata

2. El – da, de el, de vreo 10 ani, indiferent daca am fost unul langa altul sau la distanta, indiferent daca ne vorbeam sau eram suparati

3. Cainii – imi plac animalele in general dar marea mea slabiciune sunt cainii, mai ales aia mari

4. Sa scriu – orice, oriunde, oricat, motiv pentru care am si inceput sa scriu blogul asta; apoi da, mi-ar placea sa scriu si bine, dar nu stii niciodata cum vine inspiratia

5. Calatoriile – nu conteaza ca e vorba de masina, de tren de autocar, de avion, de vapor daca e vorba de plecat undeva, de vazut locuri noi sau de vazut oameni dragi in locuri in care am mai fost, plec fara sa stau pe ganduri

6. Sa vad oamenii fericiti – un zambet face multe, si pe mine de multe ori reuseste sa ma binedispuna, si daca in plus am participat in vre-un fel la acel zambet chiar ma simt bine apoi

7. Limbile straine – daca as putea cred ca as invata una in fiecare zi, sau una in fiecare an, sa am timp sa o invat ceva mai bine si printre primele pe lista ar fi finlandeza, chineza, rusa si turca

8. Sa citesc – carti, multe carti, toate cartile pe care pot sa le citesc, de la mine din biblioteca, de la prieteni din biblioteca, carti ale autorilor despre care am auzit ceva candva, de undeva

9. Parfumurile – daca merg intr-un magazin de parfumuri as putea sa stau in el o zi intreaga incercand mirosuri noi si reamintindu-mi ce cele care imi plac si probabil as fi capabila sa imi cumpar cate un parfum in fiecare zi

10. Sa merg in locuri unde au fost oameni pe care ii admir – de exemplu cladirile unde au locuit Eliade sau Brancusi la Paris, cand sunt acolo ma simt un pic parte din universul lor, ma motiveaza si ma fac sa vreau mult mai  mult

Publicat în Uncategorized

Moscova subterana

Moscova, cu cei in jur de 12 milioane de locuitori este unul dintre orasele cele mai aglomerate din lume. Cum nu se poate extinde la infinit, municipalitatea de la Moscova a decis se pare sa se extinda in subteran. Daca planurile de urbanism sunt realizate, o a doua capitala va fi construita sub pamant si minunatul metrou nu va mai fi singur sub pamant si nu va mai fi singura atractie turistica de sub pamant.

Si se pare ca domnul primar chiar a vorbit serios cand a zis ca vrea un oras subteran. O parte din lucrari au inceput deja inca din august sub doua pliete mari din oras, piata Pushkin si piata Triumfului, sub care vor vi construite un centru comercial, respectiv un parking. Urmatorul priect vrea se pare sa elibereze putin traficul de la suprafata, si daca sunt peste 300 de kilometri de tunel pentru metrou de ce nu ar exista acelas lucru si pentru sosea. In afara de sosea, de parkinguri si centre comerciale vor mai fi construite in subteran depozite, sedii de firme (da, cu tot cu birouri si oameni care sa munceasca acolo), muzee si galerii, sali de cinema.

Cu un sistem de ventilatie bun si lumina artificiala proiectul este cu siguranta posibil. In scimb ma gandesc ca oamenii care vor munci acolo vor deveni probabil, de-a lungul timpului depresivi.

Publicat în Uncategorized

Delta

Cred ca Delta Dunarii este unul din locurile mele preferate, si asa va si ramane. Pot sa vad lumea intreaga, sa descopar tot felul de minunatii, delta va ramane tot timpul un loc de suflet. Probabil asa e pentru orice tulcean, si probabil e si mai si pentru cei care stau acolo. 🙂

Am crescut in delta, si toate imaginile alea feerice din poze, cu un stol maaaare de pelicani care isi iau zborul, cu pescari in barca care ridica din apa plasa plina cu peste, cu o intindere de apa pline de nuferi, cu case pierdute fara nimic in jur decat Dunarea si stuful, cu casele pescarilor cu acoperis din stuf si ciorba de peste facuta la cazan cu apa direct din Dunare, cu dimineti inca intunecate petrecute la pescuit, cu nori de tantari si libelule pentru mine nu sunt doar poze, sunt locuri vazute si amintiri traite.

Mi-ar placea sa pot merge in delta mult mai des decat o fac. Si de fiecare data cand prietenii mei straini ma intreaba ce e de vazut in Romania, de fiecare data printre pimele locuri care imi vin in minte e delta.

Publicat în Uncategorized

Bag Monster

Andy Keller este un activist convins si se lupta cu pungile de plastic, incercand sa ii faca pe americani sa inteleaga cat de „nocive” sunt, sperand ca ii va convinge sa renunte la utilizarea lor si sa treaca la pungi reciclabile. La inceput a adunat o gramada de 500-700 de pungi (echivalentul a ce consuma o singura persoana pe an in Statele Unite) si manifeste prin piete si locuri publice cu ele, incercat sa arata lumii cat gunoi in plus reprezinta pungile astea, gunoi care poate fi evitat usor utilizant o altfel de punga. Apoi, probabil s-a gandit ca poate sa surprinda mai mult si sa atraga mai mult atentia asupra luptei lui daca din cele 500-700 de pungi isi face un costum. Si asa a si facut.

S-a gandit apoi sa organizeze un tur in Statele Unite pentru a atrage atentia atat a lumii dar probabil si a presei. Numai ca pentru tur a mers mai departe, costumul lui nu mai reprezinta consumul de pungi al unei persoane pe parcursul unui singur an ci pe parcursul intregii vieti, adica un echivalent de 45.000 de pungi. Turul a inceput in august in San Francisco, si zilele trecute The Bag Monster a fost in Time Square in New York speriind atat localnici cat si turisti.

Nu sunt o ecologista convinsa dar cand vine vorba de gunoi chiar cred ca daca pot sa triez nu am nimic de pierdut, iar ideea asta cu Bag Monster mi se pare buna pentru a atrage atentia oamenilor si a le schimba obisnuinta, ca pana la urma despre asta e vorba cu trierea deseurilor, de obisnuinta.

Publicat în Despre mine, Uncategorized

Cotrobaind prin amintiri

Cand ajung acasa imi place sa imi bag nasul prin dulapuri si prin debarale, sa cotrobai, sa scotocesc si sunt cea mai fericita cand dau de lucruri vechi, care imi aduc aminte de „demult” 🙂 Pe mama o enerveaza si a enervato tot timpul cotrobaitul meu deci o fac asa mai pe furis ceea ce imi aduce si mai mult aminte de trecut. Chiar si atunci cand da peste mine cu nasul in carti, sau ascunsa in debara sau aranjand jucariile nepotilor mei (printre cele noi si „moderne” sunt si o parte din jucariile mele pe care eu le-am pastrat pana cand am plecat la facultate, evident ca nu imi zice nimic, dar cand stiu ca cotrobai pe furis parca e mai placut.

Am pastrat cateva carti cu povesti pentru copii, mititele, sunt vechi si cu coperta ingalbenita dar mie imi plac pentru ca sunt vechi si ma bucur ca si nepotului meu ii plac lefel de mult ca si mie, bine, lui ii plac pentru ca sunt cu animale, dar nu conteaza.

In biblioteca printre romane sunt ratacite si cateva carti de „povesti nemuritoare” cu coperta mazgalita sau pictata.

Cand aveam vreo 8 sau 9 ani am avut o rochita cu un ursulet care mi-a placut tare mult si am decis de atunci sa o pastrez pentru fetita mea. Cand am avut primul caine am torturat cainele evident, imbracandu-l cu rochita mea, dar rochita e acasa in dulap in continoare. Probabil copilului meu i se va parea complet idioata idea mea dar rochita e inca acolo.

Imi plac lucrurile vechi, mi se pare ca sunt cele mai frumoase amintiri.

Publicat în Uncategorized

Tulcea

De fiecare data cand vin in Roamnia abea astept sa ajung la Tulcea. Doar ca apoi, cand ajung, dupa cateva zile imi dau seama ca nu prea mai e acasa si ca nici nu prea mai am mare lucru de facut acolo si in scurt timp incep sa ma plictisesc.

Si in conditiile astea stateam si ma gandeam pe drum spre Tulcea ce e de fapt de vizitat in oras si ce as recomanda unui turist. Orasul e dragut dar e mic si cum am stat acolo atatia ani eu am vazut tot ce se poate vedea. Dar pentru cineva care nu a mai fost si care vine sa stea vreo saptamana cred ca va avea cu ce sa isi umple timpul.

Dunarea e acolo, deci evident o plimbare pe faleza se impune (despre delta nu zic nimic ca va povestesc alta data). Apoi e monumentul independentei construit la scurt timp dupa ce Dobrogea a devenit din nou pamant romanesc. Monumentul in sine si muzeu de istorie care e langa el nu pot zice ca sunt cine stie ce dar sunt construite pe o colina si de acolo de sus privelistea orasului si Dunarii merita vazute!

Mai este acvariul deschis anul trecut care in partea de sus are si flora/fauna din delta. In afara orasului, nu foarte departe sunt doua manastiri Cocosul si Celic care sunt probabil de vizitat. Lumea din zona le stie pentru ca de cele mai multe ori merg sa ia lumina de Paste si daca tot au facut drumul raman si la iarba verde, la padure.

Si cred ca mai sunt si alte locuri de vizitat. Eu nu o sa ma duc sa vizitez, si oricum cred ca am vazut cam tot ce e de vazut si merita!!! 🙂

Publicat în Carti

Concurs

Bianca si ale ei concursuri cu carti mi-a dat o idee. Vreau si eu concursul meu….si sunt in dispozitie de Romania!!!!

Sunt in Romania de luni pentru o saptamana si desi de data asta stiu ce o sa fac, adica o sa stau la Tulcea, o sa dorm si o sa merg la o nunta, tot ma bate gandul de ceva vreme sa vin in vacanta in Romania si sa merg sa ma plimb. Sa veizitez, sa o fac pe turistul la mine in tara ca e frumos si am ce vizita. 🙂

Si de ce concurs? Imi propun ca data viitoare cand vin in Romania sa merg sa ma plimb prin tara asa cum tot zic ca vreau. Ziceti-mi voi ce ati vazut de curand, ce v-a placut, ce merita vizitat si ce trebuie vizitat neaparat. (spre rusinea mea, inca nu am ajuns prin Maramures si nu am fost niciodata la Iasi, bine sunt multe alte locuri care nu le-am vazut sau pe care le-am vazut cand eram destul de mica si nu pot zice ca imi aduc aminte exact ce si cum, deci orice sugestie e binevenita).

Premiul? O carte! Frumosii invinsi – Leonard Cohen

Astept raspunsurile pana duminica seara 26 septembrie. Tragere la sorti luni 27 pentru castigatori. 🙂

Publicat în Filme, Uncategorized

Filme frantuzesti

Filmul asta chiar nu il recomand. I s-a facut foarte multa reclama, o gramada din prietenii mei mi-au zis ca vor sa mearga sa il vada si la sfarsit si ei ca si mine au zis ca mai bine nu se duceau, ca nu pierdeau nimic. Un scriitor traieste singur intr-o imensa casa in provincie si de fapt nici nu mai scrie de cand l-a parasit sotia. Isi imparte casa cu servitoarea si cu diversele domnisoare interesate de bani care vin si care pleaca iar activitatea lui preferata este bautura (vinul mai exact, alb sau rosu in functie de momentul zilei). Pana intr-o zi cand primeste o vizita mai putin obisnuita, il viziteaza cancerul (boala) care vine sa il cunoasca inainte sa se decida care parte a corpului lui o va afecta. Filmul se vrea un fel de comedie doar ca este un pic prea mult din toate punctele de vedere.

Totul e bine pentru Jeanne, are o familie frumoasa, doi copii si un sot care o iubeste. Totul e bine insa pana in momentul in care intr-o zi se uita in oglinda si i se pare ca nu mai este ea. Incet, incet totul in jur i se pare ciudat, nu se mai recunoaste pe ea, dar in acelas timp nu isi mai recunoaste casa si familia, i se pare ca inclusiv mama ei este o straina. Gaseste printre lucrurile vechi ale mamei ei o poza de demult facuta in Italia si are sentimentul ca poza accea ascunde adevarul. I se pare ca aproape toata lumea in jurul ei ii ascunde ceva si pleaca in Italia in cautarea adevarului. Si dupa insistente reuseste sa afle adevarul si sa isi aduca aminte de lucruri demult uitate. Cred ca in afara de povestea schimbarii de pe o zi pe alta a personajului principal, ceea ce a atras spectatorii la filmul asta este si faptul ca Sophie Marceau se transforma in Monica Bellucci.

Povestioara destul de cliché, cu un vanzator ambulant care afland ca una din bogatele sale cliente, de familie buna, vrea sa isi marite fata, se hotaraste sa il prezinte tinerei domnisoare pe nepotul lui, zicand ca este la randul lui un nobil de familie buna, evident. Si ca sa mai punem putina sare si putin piper, tanarul nepot, petrecaret din cale afara, nici nu se gandeste la insuratoare, fie vorba de o femeie bogata sau saraca, tanara sau batrana. Ca sa il convinga sa intre in joc, vanzatorul pune un pariul cu nepotul sau, daca va reusi sau nu sa cucereasca inima domnisoarei. Si evident continuarea e simpla si previzibila, desi ea este rebela si nonconformista iar el un mare fustangiu, se indragostesc nebuneste unul de altul. Un alt film printre multe altele pe acelas tipar, cu cateva glumite nostime dar nimic mai mult.

Publicat în Uncategorized

Paris-Tulcea…minim 10 ore (da!cu avionul)

De fiecare data cand vin in Romania pierd o zi la dus si inca una la intors. Vara asta la un moment dat am fost la Tulcea de vineri pana luni…in weekend. de fapt, am stat la Tulcea un picut mai mult de 24 de ore, restul au fost pe drum. PLec cu avionul, e rapid, castig o gramada de timp suna frumos si pare usor dar de fapt nu e chiar asa. Da, e mai bine decat cu masina sau pe bicicleta dar tot peird o  gramada de timp pe drum.

Planul e cam asa: Sa zicem ca avionul e la 10 dimineata din Paris. Tre sa ajung la aeroport cel mai tarziu la 9 ca sa las bagajul, sa fac imbarcarea etc. Ca sa ajung la 9 tre sa plec cel tarziu la 8 de acasa (deci sa ma trezesc pe la 7). Zborul e de 3 ore (daca e direct) plus o ora pierduta pe diferenta de fus orar. Ajung la Bucuresti e deja 2 dupamiaza. Pana recuperez bagajul si trec de vama la aeroport mai trec 30 de minute, ba chiar o ora de cele mai multe ori. Am ajuns in Romania, dar drumul meu e abea la jumatate ca mai urmeaza inca 4 ore de masina de la Bucuresti la Tulcea, asta daca nu e trafic prea mare de la aeroport pana la minutata autostrada a soarelui. In cel mai bun caz ajung la Tulcea pe la 7 seara si uite asa s-a dus prima mea zi de vacanta.

Dar de cele mai multe ori cand vin acasa vin cu un zbor cu escala deci cele 3 ore de zbor se transforme in 4 sau 5. Si in plus in ultima perioada am mai avut si „norocul” sa aiba avionu intarziere sau sa ajunga fara bagajul meu si mai pierd timp si cu declaratii la „bagaje pierdute”.

Stiu, par mofturoasa dar…maine vin in Romania si in loc de 10-12 ore de calatorie tare mi-ar placea sa pot sa fac doar 3-4.  Ma tot uit pe internet si astept poate, poate vre-o companie low cost se gandeste sa bage zboruri pe Constanta. Ca de acolo intr-o ora as fi la Tulcea…