Publicat în Carti, Uncategorized

Bonjour tristesse – Françoise Sagan

Cecile, o adolescenta de 17 ani isi petrece vara pe Coasta de Azur impreuna cu tatal sau vaduv si cu una din multele sale iubite. Neglijata de tatal ei,Cecile descopera fiorii primei iubiri de-o vara in bratele lui Cyril. Peisajul verii linistite se schimba odata cu aparitia Annei, o prietena de-a mamei lui Cecile.

Auzisem foarte multe despre Francoise Sagan inainte sa incep sa citesc „Bonjour tristesse” si nu prea stiam la ce sa ma astept. Credeam oarecum ca aceasta carte ma va dezamagi si ca este mai mult publicitate decat povestea in sine. Mai ales ca „fermecatorul mic monstru” cum este poreclita Sagan de catre critica franceza a scris cartea cand a avea doar 18 ani si s-a vazut peste noapte bogata. Bogatie care a facut-o sa isi traiasca viata intr-un stil aventurier si plin de vizite prin cazinouri. Dar nu a fost asa. Cartea este captivanta, povestea relativ simpla te atrage, si nu iti vine sa lasi cartea jos din mana pana nu o termini. Ba chiar mai mult, dupa ce am terminat-o, abea am asteptat sa citesc si alte carti ale aceleiasi autoare.

Anunțuri

8 gânduri despre „Bonjour tristesse – Françoise Sagan

  1. Da, de fapt cred ca viata ei e mai interesanta decat ceea ce scrie. 🙂
    S-a schimbat un pic, la modu ca a fost extravaganta, nu si ca a fost increzuta sau snoaba. Si-a cumparat un Aston Martin si a batut cazinourile, o casa pe malul marii, din astea.

  2. O caut cu înverșunare… sper să o găsesc. Am citit Vă place Brahms? și acum am pe noptieră Dulcea Plictiseală, dar nu am început-o încă 🙂
    Oricum mie îmi place mult Sagan.

  3. sper sa o gasesti! 🙂 mie mi-a placit. ma intrebam acum care mi-a placut mai mult dintre cele doua, Bonjour tristesse sau Va place Brahms? dar nu cred ca as putea sa zic. 🙂
    Eu am mai citit de ea si „Cele mai frumoase amintiri” dar asta e un fel de auto-biografie a ei, povesteste diverse momente din viata ei. E interesanta dar trebuie sa recunosc ca nu mi-a placut lafel de mult ca si romanele.

  4. Am citit “Cele mai frumoase amintiri” și trebuie să spun că a fost o „nebună frumosă” a Franței 🙂 M-am „îndrăgostit” de ea.

    I-am admirat și mai mult scriitura după ce am aflat de „complicată” a fost :))

  5. asa cum ziceam si in commentul nr 2 la postul asta, in Franta i-au facut si film. SI daca ti-a placut de ea si ti-au placut cartile cred ca o sa iti placa si filmul 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s