Publicat în Berin, Uncategorized

Coana Mitza…aaaa, pardon, Oana biciclista

In Berlin lumea circula cu bicicleta. M-am hotarat sa ma conformez si eu doar ca am zis ca astept sa se incalzeasca un pic, si ca pana iese soarele merg cu metroul. Aseara am fost sa recuperez bicicleta cuiva care nu este in Berlin pana la vara si a binevoit sa mi-o imprumute pe aceasta perioada.

Desi era trecut de 10 seara si pana acasa erau vreo 10 kilometri (practic aveam de traversat orasul de la Vest la Est) am hotarat ca ma intorc pe bicicleta. Nici traseul nu il stiam foarte bine dar m-am descurcat pana la urma. Noaptea pe bicicleta prin Berlin e frumos doar ca nu se poate fara cateva aventuri, nu?

Dupa ce am plecat spre casa si am pedalat vreo 10 minute am realizat ca roata din spate e destul de desumflata (asta dovedeste cata experienta am in materie de biciclete). Am zis ca poate dau de vre-un alt biciclist la vreo intersectie si in germana mea stalcita il intreb de pompa. Am intrebat unul, apoi al doilea, nimic, nu aveau pompa. Intr-un final am dat peste un domn ceva mai in varsta. Initial nu intelegea ce vreau de la el. I-am aratat roata, si atunci a inteles. A zis ca nu ar pompa cu el dar ca sta la doua blocuri mai incolo si sa merg cu el acasa ca imi umfla roata. Am ezitat un pic dar apoi am zis ok, mai auzisem povesti cu nemti binevoitori care te ajuta cand te astepti mai putin. Deci problema cu roata am rezolvat-o.

Nu am avut bicicleta in viata mea si am invatat sa merg pe bicicleta (sau mai bine zis sa imi tin echilibrul cat de cat) cu copiii din spatele blocului si cu vara-miu. Deci si acum, nu sunt inca profesionist. Drumul spre casa aseara a fost ok pentru ca in oras sunt mai peste tot piste ciclabile si acolo unde nu sunt m-am urcat frumos pe trotuar, nici nu ma gandesc sa ies prea curand pe sosea. Doar ca la un moment dat aseara pista ciclabila era pentru maxim o suta de metri fix pe marginea soselei. Evident ca am vrut sa ma intorc pe trotuar cat de repede posibil si nu am vazut cat de inalta e bordura si m-am imprastiat cat sunt de mare. Dar pe trotuar!!!

Apropiindu-ma de casa a inceput sa se aglomereze si ultima bucata a fost o adevarata incercare pentru mine pentru ca a trebuit sa fac slalom printre pietoni dar si sa impart spatiul ciclabil cu alte biciclete. Nu am intrat in nimeni, am ajuns acasa doar cu o cazatura, destul de rezonabil…

Bicicleta acum o am, o sa circul cu ea destul de des, eu ma gandesc sa renunt complt la metrou si sa merg cu bicicleta cand va trebui sa ma deplasez, deci cred ca pana la vara voi fi capabila sa evit pietonii si bordurile si sa nu ma mai stresez cand aud sau vad ca o alta bicicleta sau masina se apropie de mine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s